Laptic cu ciocolata pentru copiii cuminti

Saptamana aceasta i-am rasplatim pe copiii cuminti facandu-le laptic cu ciocolata … iar la noi toti copiii sunt cuminti :).

Luna de luna primim, donatie de la Fulga, cutii de lapte si astfel cei mici consuma in fiecare zi portia recomandata de lapte si inclusiv de calciu.

Iar pentru a schimba putin meniul le-am cumparat si cacao Nesquik. Au fost toti incantati si au asteptat la rand cu canuta in mana, sa le incalzim laptele si sa le pregatim o delicioasa bautura.

La sfarsit fiecare si-a spalat cana din care a baut si au trecut plini de energie sa isi faca temele … parca si lectiile sunt mai usoare dupa ceva dulce!

Povestea mea de voluntar – Cojocaru Adriana

“ Ma bucur foarte mult ca am ocazia de a-mi exprima gandurile, opiniile, parerile pe care mi le-am format odata cu participarea mea in acest centru, deoarece am asimilat foarte multe cunostiinte, incat vreau sa le impartasesc cu toata lumea!

Incep prin a spune ca am facut parte din acest grup initial ca si practician; mi-am ales acest centru pentru a-mi realiza stagiul de practica obligatorie din partea Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei.

Acum, la ceva timp dupa terminarea acestui semestru de practica, imi continui activitatea ca si voluntar, deoarece experientele de care am avut parte au avut o valoare adaugata considerabila, vizibil si in dreptul cunostiintelor pe care a fost nevoie sa le reactualizez in cadrul meditatiilor si temelor, dar si legat de activitatile propriu-zise si lucrul cu copii, fiind o experienta unica pentru mine.

Recunosc, motivatia mea pentru a merge la fundatie este si extrinseca si intrinseca. Extrinseca, deoarece am avut responsabilitatea de a acumula un numar de prezente pentru a promova examenul practic, apoi de asemenea, un numar de ore pentru a-mi obtine certificatul de voluntar, foarte util mai ales dupa terminarea studiilor de licenta find considerat experienta in munca. Intriseca, din mult mai multe motive decat cea extrinseca si anume: Eu am lucrat teme la engleza cu copii, de diferite varste, de diferite niveluri de cunoastere a domeniului si mai ales diferite stiluri de invatare.

A fost destul de greu la inceput, pana am reusit sa ma acomodez cu postura mea de transmitator de cunostiinte, dar si de a crea o legatura cu copii astfel incat sa nu ma vada ca inca o persoana care vine si ii chinuie cu lectii, cu teme ( de parca n-ar avea ei destule) si cu alte pretentii de la ei. De aceea, ce am incercat eu sa fac a fost sa mentin o atmosfera placuta, cu fise de lucru cat mai atractive, colorate dar nu numai sa arate bine, ci sa reuseasca sa raspunda corect la fiecare cerinta. Impreuna am invatat lunile anului, zilele saptamanii, culorile, numerele pana la 20, membrii familiei, iar in perioada sarbatorilor de iarna am invatat cantecele.

 

Oricine aude ce am scris eu la inceput poate sa zica…”mare lucru ce a facut”, insa DA, chiar e mare lucru…si pot sa raspund legand si cu motivatia intrinseca, e mare lucru sa intri in sala, sa ii intrebi pe copii in ce luna suntem si in ce zi, ei sa iti raspunda si sa fii constient ca tu ai reusit sa transmit acele cunostiinte care sunt pentru tot restul vietii.

Am foarte multe de spus, insa las si o parte deschisa astfel incat cine citeste aceasta descriere sa fie motivat, atras  sa vada personal ca nu este fictiune sau cuvinte scrise de dragul de a scrie frumos, este nevoie de ajutor mai mult sau mai putin din partea fiecaruia, deoarece nu este o “munca” (cu ghilimelele de rigoare) degeaba, ci impreuna contribuim la realizarea unui viitor frumos, cu mai multe optiuni celor care nu au fost asa norocosi ca altii si care au nevoie de sustinere in conturarea lor ca si oameni mari!

Ei, impreuna cu noi decid ce fel de oameni vor sa devina!”

Reincepem cursurile de teatru!

Mariana este noua noastra voluntara si coordoneaza atelierul de teatru. La primul curs, copiii au stat de vorba cu voluntara si s-au cunoscut intr-un mod cu totul special. Si-au ales fiecare cate o papusa, s-au prezentat si a trebuit sa argumenteze alegerea papusii, creand o poveste. De asemenea, au relatat povestea copilariei "Fata babei si fata mosului" prin manuirea papusilor. Copiii au fost foarte incantati si s-au distrat de minune!

Teme si meditatii … asa ne petrecem dimineata

In fiecare dimineata copiii vin, incepand cu ora 8:30-90:00, pentru a efectua temele si a primi meditatii la diverse materii. La pranz mananca o masa calda oferita la cantina scolii, apoi se indreapta plini de energie, catre scoala.

Aceste activitati sunt realizate cu ajutorul voluntarilor si coordonate de membrii echipei. De asemenea sunt incurajati beneficiarii si voluntarii Centrului sa impartaseasca din experieta lor, sa vina cu idei de noi activitati.

Scopul este de a-i ajuta pe copii sa isi imbunatateasca rezultatele scolare sau sa isi creasca performanta scolara. 

Povestea mea de voluntar – Madalina Sorina Nae

            „ Iniţial, am participat la activităţile desfăşurate de centru ca practicantă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Pedagogie. După ce am însumat orele de practică în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013, din februarie am revenit ca voluntară.

            Motivul pentru care am ales să fiu voluntară se datorează faptului că doresc să acumulez experienţă în domeniul pe care îl studiez, să asociez teoria învăţată în cadrul facultăţii cu practica. Ca atare, am optat pentru această fundaţie, întrucât activităţile desfăşurate la centru sunt îndeosebi de natură educaţională.

            Lucrul cu copiii mi-a făcut plăcere dintotdeauna, însă la Centrul Generaţii este vorba de mai mult decât atât. Încă de la început, am reuşit să-mi dau seama că aici copiii, vârstnicii, ceilalţi voluntari şi membrii fundaţiei formează o adevărată familie. Astfel, particip cu mare drag alături de aceştia la activităţile desfăşurate.

            Timpul petrecut la centru mă ajută să mă mai destind, acum că anul acesta de facultate este mai greu, având şi licenţa. Nimic nu este mai plăcut ca atunci când ajung la centru şi câteva fetiţe îmi sar în braţe de bucurie că mă văd.

            Din activităţile intergeneraţionale am doar de învăţat, având loc inevitabil un schimb de experienţe între mine şi ceilalţi participanţi. Pe de o parte, am pătruns mai mult în universul copiilor prin activităţi de joc, dar şi de învăţare. Am remarcat că, spre deosebire de acum câţiva ani în urmă, astăzi copiii sunt mult mai energici, mai deschişi, mai curioşi, au mai multe surse de informare şi, uneori, te uimesc cu ceea ce ştiu. Pe de altă parte, interacţionând cu vârstnicii, am aflat lucruri folositoare cu privire la viaţa de zi cu zi”.

            

Lectii de breakdance

Astazi copiii au avut parte de un invitat special care i-a invatat cateva miscari simple de breakdance. Steve Baumann vine din Germania unde danseaza de 10 ani in trupa ShockEffect.

Ora a inceput cu o demonstratie la care copiii au ramas uimiti. Toti isi doreau sa fie invatati exact acele miscari, dar li s-a explicat ca poti ajunge sa dansezi asa dupa luni si chiar ani de antrenament.

Printre ei am descoperit talente pe care nu le cunosteam pana astazi, iar Steve a fost impresionat de Anisia care la doar 10 ani poate face miscari cu dificultate ridicata, fara sa fi facut pana acum breakdance.

Ora s-a incheiat intr-o nota vesela cand cei mici l-au asaltat pe Steve cu intrebari si au incercat sa il invete cuvinte si expresii in limba romana ... "buna", "la revedere", "ce mai faci", "scoala", "enciclopedie" au fost doar o parte din ele.

Compunem poezii...

Andreea are 15 ani si este eleva in clasa a IX a. Ea are o situatie scolara foarte buna iar printre materiile ei preferate se numara: biologia, chimia si matematica. Andreea poate fi caracterizata ca fiind un copil extrem de ascultator si cu mult bun simt. Ea este beneficiara noastra de aproximativ 2 ani si jumatate iar in tot acest timp evolutia ei a fost una foarte buna atat din punct de vedere scolar, cat si personal. Meditatiile au ajutat-o foarte mult in depasirea lacunelor pe care le avea la numite materii, iar socializarea cu ceilalti copii a ajutat-o sa invinga timiditatea si sa exprime intotdeauna ceea ce simte. De curand, am descoperit un talent foarte dragut al Andreei si anume, cel de a compune poezii. Voi posta una dintre creatiile Andreei, care, cu siguranta o sa va aduca zambetul pe buze :).

O poezie haioasa, compusa de Andreea pe care eu am intitulat-o simplu...

"Vis de adolescent"

Prieteni la inceput eram

Cand ieseam, noi ne distram

Lucruri “funny”, noi ziceam

Vorbeam cu tine fara stres

Ajungeam la interes

Totul a inceput in joc

S-apoi s-a transformat in foc

Unul fara altul nu stam

Seara in parc ne plimbam

Cuvinte dulci ne spuneam

Si ne imbratisam.

Stam pe iarba, ne uitam,

Constelatii numaram.

Dintr-o stea apare, hop si Cupidon

Si ne da in ajutor

Un biletel de amor.

Noi doi suntem iubiti

Si de asta suntem fericiti

Unul fara altul n-am trai

Decat cu-o aluzie cred ca as muri.

Povestea mea de voluntar, Ani Draganescu

" Sa fac ceva util pentru ceilalti, cat si pentru mine, a fost o dorinta aparuta imediat dupa ce m-am pensionat. Dar realizarea acestei dorinte a intarziat pentru ca nu ma puteam hotari in ce directie s-o apuc. Desigur puteam face ceva ce avea ca finalitate, obtinerea de castiguri materiale, dar atunci simteam ca sunt obligata sa fac acel lucru. Dar eu nu urmaream asa ceva. Eram interesata de alt gen de satisfactii, cele de ordin sufletesc.

Intalnirea mea cu voluntariatul a avut loc in cea mai grea perioada a vietii mele, cand simteam ca nimic nu se mai poate intampla de acum pentru a ma face sa merg inainte. Si totusi ..... s-a intamplat. Am ajuns la Centrul Comunitar "Generatii" al Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei, in septembrie 2011.

Am gasit aici exact ce-mi trebuia: o atmosfera calda, oameni atenti cu cel de alaturi si gata sa dea si sa primeasca tot ceea ce le face bine celorlalti si chiar lor insasi.

Am gasit aici copiii care cu energia, spontaneitatea si inocenta lor, te fac sa uiti de suparari, de anii pe care ii ai si sa nu mai vrei sa pleci din mijlocul lor.

De cand activez ca voluntar, imi doresc mereu sa pot face mai multe, pentru ca este minunat sa poti vedea fete luminate de zambete in jurul tau, atunci cand esti in mijlocul lor, fie ei copii, tineri sau varstnici, de-o seama cu mine.

Stiam mai de mult ca toata viata trebuie sa inveti si ca poti sa faci acest lucru urmand diferite cai. Aici am experimentat acest lucru. Poti invata de la oricine, chiar si de la un copil. De asemenea, cu cat dai mai mult, cu atat primesti mai mult.

In aceasta activitate, totul se face din placere, din placerea de a da si altora din ce stii tu, din placerea de a comunica cu ceilalti, din placerea de a afla lucruri noi de la ceilalti. 

Este o bucurie sa te afli in aceasta "mare familie"."

Invatam despre Gopo!

Directia Generala pentru Protectia Copilului a organizat un proiect adresat copiilor, prin care acestia sunt informati despre Gopo. Ne-au vizitat si pe noi  si am vizionat filmulete animate (scurt metraje) despre personajul lui Gopo si am primit foarte multe informatii despre marele regizor. Astfel, cei mici au aflat faptul ca Ion - Popescu Gopo a fost creatorul a nenumarate filme de desen animat care il aveau ca personaj principal  pe "omuletul lui Gopo", o creatie proprie care l-a facut celebru si i-a castigat cateva premii nationale si internationale.

Cei mici erau foarte interesati si incantati de filmulete.

Discutam, cantam cu Alina Sorescu!

Am asteptat cu nerabdare aceasta vizita... Invitata noastra nu mai are nevoie de nici o prezentare, insa as vrea sa spun ca seniorii, tinerii si copiii beneficiari ai Centrului nostru au descoperit ieri faptul ca Alina Sorescu nu este doar o cantareata talentata si cu experienta (canta de la varsta de 4 ani), ci inainte de orice Alina este o persoana extrem de modesta, prietenoasa, cu un suflet cald si marinimos.
Nu am vrut sa fie o intalnire formala, de aceea, lucrurile au decurs intr-un mod cat se poate de natural si familiar. Laitmotivul discutiei noastre a fost scoala. Alina le-a vorbit copiilor despre cat de important este acest aspect in alegerea carierei (indiferent de domeniu), iar pentru a ajunge acolo unde ne dorim trebuie sa parcurgem toate etapele scolare si sa obtinem note cat mai bune.
Copiii i-au vorbit Alinei despre visurile lor ("Ce vreau sa devin cand voi fi mare si ce fac pentru asta"), i-au cantat melodiile pe care le invata la corul nostru intergenerational, iar Alina ne-a impartasit din experienta ei cu copiii, alaturi de care lucreaza la Atelierul sau de Muzica si Miscare Scenica. Astfel, am invatat cum sa scapam de emotii si am invatat cateva tehnici de respiratie in timp ce cantam.
La final, Alina le-a pregatit o surpriza beneficiarilor nostri :).

Alina a felicitat-o pe Larisa pentru vocea ei deosebita.

La final, Alina ne-a oferit tuturor postere cu ea si autografe personalizate (a scris o jumatate de ora in continuu :). Multumim din suflet, draga Alina! Esti minunata!

Povestea mea de voluntar: Andrei Diaconescu, 18 ani

“ Aventura mea ca voluntar al acestui centru a inceput in momentul in care am inceput sa ma dezmeticesc si sa-mi dau seama de ce vreau sa fac dupa terminarea liceului. La sfarsitul verii anului trecut, putin timid, speriat, dar dornic de a fi alaturi de oameni dragi care ar putea aprecia putinul ajutor pe care il aveam de oferit, am pasit pentru prima data in cadrul Centrului Comunitar Generatii.

 Nu aveam experienta cu copiii, nu stiam ce sa spun, ce as putea face, cum sa-i ajut, insa ei stiau mai bine de ce au nevoie si nu s-au sfiit sa-mi ceara ajutorul. Fiecare zambet primit, multumirea acordarii unui ajutor neconditionat, neremunerat, insa platit cu experiente placute si bucurii, m-au facut sa ma apropii si mai mult de acesti copii, considerandu-i acum prieteni de suflet. Cele cateva ore petrecute alaturi de ei, in care te rupi de rutina zilnica si te incarci cu energie pozitiva prin zambetele si povestile lor te fac sa-ti dai seama cat de important este sa ai pe cineva care sa te aprecieze pentru ceea ce esti si nu doar pentru ceea ce le oferi.

Imi revine in minte vremea copilariei de fiecare data cand ma intalnesc cu ei si imi amintesc ca, vedeam in fiecare adult, pe care-i numeam “copii mari”, un model, si am invatat in aceste 6 luni sa-mi aleg cu mare atentie cuvintele atunci cand discut cu ei intrucat orice incurajare sau lucru pe care mi-l spuneau cei mari conta foarte mult pentru mine.

Pana acum am avut ocazia de a "lucra" numai cu copiii, neavand inca onoarea de a le cunoaste si pe senioare insa sper sa o fac cat de curand. Ceea ce inca nu am vazut la acest centru sunt seniorii (barbati), care sunt sigur ca ar accepta cu drag o invitatie la o partida de sah alaturi de un seaman. Intotdeauna mi-a placut sa ascult un varstnic povestindu-si viata si experientele prin care a trecut deoarece sunt atat de multe lucruri pe care ei le stiu si prin care au trecut, iar noi, cei tineri, nu. Mereu am considerat ca daca, probabil, s-ar introduce ca materie scolara “lectiile despre viata”, pe langa matematica, romana, istorie, ei ar fi cei mai buni profesori. Ne-ar ajuta pe noi, cei care inca nu am dat piept cu viata reala si ne-am forma o parere despre cum se “mananca” aceasta.

Oamenii minunati pe care acest centru ii gazduieste imi readuc zambetul pe buze indiferent de cat de grea mi-a fost ziua.”

Lectura interculturala

Surprizele se tin lant la Generatii :)! Pe langa numeroasele cadouri primite inainte de Paste, cei mici au avut parte de un moment foarte placut si interesant din partea unui grup de elevi de la Scoala Cambridge, din Bucuresti. Scopul vizitei lor a fost cel de a lectura povesti copiilor si de a discuta pe baza a ceea ce au citit. Astfel, s-au cunoscut, au citit, au jucat sah si...au glumit fiecare in stilul sau cultural :). Foarte interesant atat pentru ei cat si pentru noi!

S-au descurcat de minune si la sah...

Cei mici, si-au exprimat si ei dorinta de a citi. :)